Icoană bizantină patinată Sfântul Dimitrie cu scene din viață — 22×29,5 cm

În mijloc, Sfântul Dimitrie pe cal. De jur împrejur, șaisprezece scene mici, fiecare cu inscripția ei.

Tipul acesta de icoană are un nume: se cheamă icoană cu prăznicar, sau icoană cu viață. E cel mai vechi mod de a povesti al Bisericii, dinainte ca oamenii să știe carte. Se citește ca o carte: se începe din stânga sus și se merge în jurul chenarului, scenă după scenă, până jos.

Vezi acolo tot: copilăria lui la Tesalonic, ca fiu de guvernator; ziua în care a mărturisit că e creștin în fața împăratului; temnița din baia veche de sub arenă; binecuvântarea dată tânărului Nestor înainte să intre la luptă cu gladiatorul Lie; sulițele; îngroparea; și mirul care a început să curgă din mormânt.

În mijloc, mai mare decât toate, e clipa pentru care e cunoscut: călare, doborând la pământ pe cel care ucisese atâția creștini în arenă.

Deasupra, pe rândul de sus, e Deisis — Hristos în mijloc, cu Maica Domnului și cu sfinții mijlocind. Așa se încheie orice icoană cu viață: povestea unui om, așezată sub cer.

Se prăznuiește pe 26 octombrie. E vorba de Sfântul Dimitrie din Tesalonic, nu de Sfântul Dimitrie cel Nou de la Basarabov, care se prăznuiește pe 27 octombrie.

Cea mai bogată icoană din serie și cea mai potrivită pentru cineva care vrea o icoană la care să se tot uite.

• Icoană bizantină pe fond de foiță de aur, în ramă de lemn masiv sculptat
• Sfântul Dimitrie în mijloc, cu șaisprezece scene din viața lui pe chenar
• Deisis pe rândul de sus, inscripții grecești la fiecare scenă
• Dimensiuni 22 × 29,5 cm
• Se prăznuiește pe 26 octombrie
• Aspect de icoană veche, obținut manual — fond crăpat fin și margini tocite
• Agățătoare din piele pe spate și certificat de autenticitate sigilat cu ceară
• Adusă din Grecia, dintr-un mic atelier de familie

Cum se face

Rama e sculptată dintr-o bucată de lemn masiv, cu marginea tăiată în valuri, apoi vopsită și patinată într-un maro adânc. Icoana e o reproducere serigrafiată de mare fidelitate după o icoană bizantină, pe fond de foiță de aur.

Aspectul de icoană veche e făcut anume. Fondul auriu e crăpat fin, iar marginile sunt tocite și uzate, ca și cum icoana ar fi trecut prin mai multe generații. Nu sunt defecte și nu s-a stricat nimic la transport: așa se lucrează în Grecia icoanele numite palaiomenes — îmbătrânite. Fiecare iese altfel, pentru că uzura se face cu mâna.

Pe spate are agățătoare din piele și certificatul de autenticitate al atelierului, sigilat cu ceară roșie.

Vine dintr-un mic atelier de familie din Grecia, de la poalele Meteorei — locul unde, acum șase sute de ani, călugării au urcat pe stânci ca să se roage acolo unde nu ajungea nimeni. Se lucrează și azi la fel, încet și cu mâna.

Specificații